Era originar din Avrig, dintr-o familie de oameni simpli. A urmat Şcoala ortodoxă de la Braşov, liceul unguresc din Sibiu, apoi Facultatea de Litere de la Budapesta, cu specializări la Paris şi Bucureşti.

A fost profesor la Şcoala de fete a Astrei din Sibiu, dar s-a remarcat ca un bun ziarist şi patriot român în ziarul arădean "Românul". La începerea Primului Război Mondial a trecut Carpaţii şi a luptat, alături de alţi politicieni români, pentru eliberarea Ardealului. A fost rănit de două ori, dar în 1917 a fost trimis de Ionel Brătianu în America pentru constituirea unui corp de voluntari transilvăneni.

La conferinţa de pace de la Paris, Stoica a negociat pentru recunoaşterea graniţelor întregite ale României, apoi în 1930 a fost trimis ambasador la Tirana. A fost cel care a întreprins acţiuni pentru redeschiderea bisericilor româneşti, a redeschis şcolile româneşti, a fost alături de cei care simţeau, se rugau şi primeau educaţia în limba română.

Pentru o scurtă perioadă de timp a fost ambasador la Sofia, pledând pentru bisericile şi şcolile româneşti. După instalarea regimului comunist "răsplata" primită din partea statului român au fost cei şapte ani de temniţă grea pe care i-a executat.

(Adrian Nicolae Petcu - Ziarul Lumina)