Ioan D. Sandu, intelectualul mărturisitor

A fost unul dintre intelectualii de prestigiu din mediul teologic sibian care gravita în jurul mitropolitului Nicolae Bălan, fiind profesor la Liceul „Gheorghe Lazăr”, la Academia Teologică din Sibiu, din 1922, la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, apoi, din 1932, la Şcoala normală ortodoxă, din Centrul mitropolitan ardelean.

A fost printre iniţiatorii, apoi preşedintele Frăţiei Ortodoxe Române din Sibiu, consilier cultural la Arhiepiscopia Sibiului, funcţii în care a activat intens în plan misionar în mediile studenţeşti şi intelectuale sibiene, fiind permanent un ferment de mărturie şi educaţie creştină. A ocupat funcţia de subsecretar de stat la Culte în al doilea guvern antonescian (1941-1942), unde a acţionat cu fermitate pentru păstrarea şi promovarea credinţei strămoşeşti într-o perioadă de mari încercări. Pentru această demnitate, profesorul Sandu a fost arestat de autorităţile comuniste instalate după 1945, care l-au trimis în judecată, dar a fost achitat.

Cu toate acestea, în noaptea de 5 spre 6 iunie 1950, a fost arestat din nou şi trimis în penitenciarul Sighet. În urma anchetelor şi torturilor chinuitoare din închisoare, la 8 mai 1955, a trecut la cele veşnice.

(Adrian Nicolae Petcu – Ziarul Lumina)