A fost unul dintre slujitorii reprezentativi din Hunedoara, ţinutul său natal. După Primul Război Mondial, unde luptase în Galiţia, în armata austriacă, Gheorghe Tarcea urmează cursurile Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu, în 1929, fiind hirotonit preot.

Conştient pentru misiunea sa în faţa lui Dumnezeu, slujeşte în mai multe parohii hunedorene, unde duce o susţinută activitate pastorală şi misionară, sfinţeşte troiţe (Răcăştia şi Buituri), organizează o cantină pentru muncitorii siderurgişti cu venituri scăzute, activează ca profesor pentru mai multe discipline la Şcoala centrală de stat din Hunedoara.