vezi galerie foto (2 foto)
Alexandru Mironescu
"Omul decade dacă nu aspiră necontenit spre mai sus."
  • 10 Iulie 1903
  • Tecuci, Galați
  • profesor
  • 5 ani
  • Aiud, Jilava
  • 20 Ianuarie 1973
    • Floarea de foc
    • Alexandru Mironescu. Un mărturisitor al ortodoxiei

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

Pe Codin Mironescu l-am cunoscut prin anul 1966 la Biserica „Schitul Maicilor”, în apropierea mănăstirii Antim. La oficierea în Duminici şi sărbători a sfintei Liturghii rostea Crezul. Aflai de la credincioşi, că făcuse parte cu alţi 20 credincioşi şi cu fiul său Şerban, în vârstă de 16 ani, dintr-un grup de creştini ortodocşi numit „Rugul aprins”, arestaţi în 1958 şi condamnaţi, graţiaţi în 1964.

După miruire, la ieşirea din biserică, mă adresai direct d-lui Codin Mironescu, pentru a-i exprima recunoştinţa, unui credincios de rând, pentru încercarea lui de a opune comunismului care ne-a încătuşat, liberarea prin ortodoxie...

Ca să înlătur orice umbră de suspiciune, i-am făcut cunoscut că sunt bucovinean, refugiat la Bucureşti şi că funcţionam la Facultatea de Drept, conferenţiar la catedra de Drept Internaţional Public... Numele duhovnicului meu Benedict Ghiuş l-a înseninat dintr-o dată şi începurăm să ne vorbim deschis, fără nici o umbră de suspiciune, pe atunci la ordinea zilei...

Aflai de la necunoscutul meu interlocutor că şi-a dat doctoratul în ştiinţe la Paris, că a lucrat în învăţământul superior, că e prieten cu Sandu Tudor, cu părintele Benedict, cu Vasile Voiculescu (care făcea parte din grupul „Rugul aprins”), condamnat şi el în 1958...

I-am spus că sunt acum muncitor necalificat, la o cooperativă „Muncă şi artă” şi am şansa - datorită unui prieten, director general al „Oficiilor Farmaceutice din Ministerul Sănătăţii" -, să fiu numit jurisconsult al Oficiului Farmaceutic din Bucureşti. Mă despărţii de Codin Mironescu convins că Bunul Dumnezeu mi-a scos în cale un următor al lui Christos, care să-mi servească de exemplu...

Într-adevăr, începând cu Duminica în care ne-am cunoscut la Schitul Maicilor, unde oficia părintele Avramescu, în afară de întâlnirile săptămânale la Schit, îl întâlneam, uneori, pe Codin la Sf. Mitropolie pentru a participa la citirea rugăciunilor de pocăinţă ale Sf. Andrei Criteanu, la care participa şi Doamna Maria Mironescu, mama Ilenei şi-a lui Şerban.

Deseori mă surprindea câte un apel telefonic din partea lui Codin, care mă invita la o întâlnire, de pildă la Ştefan Todiraşcu, coleg la Facultatea de Drept. Şi mă deplasam pe Calea Plevnei, lângă Operă, iar acesta ne oferea, cu doamna, vinuri alese pentru degustare, vizite însoţite de convorbiri ziditoare, Todiraşcu având o grijă deosebită de a face cunoscute, cu mijloacele modeste pe care le avea, poeziile religioase, cu totul ieşite din comun şi înălţătoare, scrise de Codin Mironescu. Mă întorceam acasă cu câte un dar: o sticlă cu vin ales...

Codin mă vizita apoi, deseori, la biroul meu din strada Sărindar, sediul direcţiei „Centrala Oficiului Farmaceutic din Bucureşti” şi ieşeam împreună în Cişmigiul apropiat. Ţin minte când mi-a adus volumul „La peste" de Albert Camus, carte pe care fiul meu Viorel, - student la limba franceză - o căuta de multă vreme... Altă dată veni să-mi semnaleze apariţia, la Paris, a unui articol semnat de Eugen Ionescu, pe care-l deţinea în copie şi pe care mi-l oferi pentru Viorel.

În cursul acestor plimbări improvizate, Codin îmi povestea cum s-a înfiinţat grupul de credincioşi „Rugul aprins“ prin anii 1950 şi arestările care s-au făcut în urma „anchetei Direcţiei penale“ din cadrul Ministerului de Afaceri Interne, care elibera „ordonanţele de reţinere" a infractorilor politici... Astfel, în vara anului 1958 fură arestate 20 de persoane pentru învinuirea de „uneltire contra ordinii sociale”, iar M.A.I. - securisto-comunist, ducea la îndeplinire, prin surpriză, noaptea târziu, ordinul, conducându-i pe arestaţi la închisoare după răvăşirea locuinţelor victimelor şi asamblarea „corpurilor delicte” menţionându-se „că s-a făcut fără nici o plângere, că nu s-ar fi folosit un procedeu ilegal”... Cu această metodă, au fost arestaţi toţi membrii „Rugului aprins" formând „lotul" purtând aceeaşi denumire... în total au fost circa 20 de persoane: intelectuali, preoţi, teologi, care se întâlneau periodic pentru a încerca salvarea valorilor sfinte supuse atacurilor furibunde ale ateismului militant.

Poetul Vasile Voiculescu, arestat şi el cu grupul „Rugului aprins", condus de Codin Mironescu şi Alexandru Teodorescu (Sandu Tudor) ar fi făcut declaraţii în faţa anchetatorilor securităţii spunând că „Alexandru Mironescu a dactilografiat şi răspândit poeziile sale care, prin interpretare, au un caracter duşmănos şi dezaprobator faţă de regimul ateo-comunist... De altfel, îmi spunea Codin, că toate poeziile lui Voiculescu: Noul arhitect, Neagra labă, Cerşetorul şi altele au fost citite în casă la el...“.

La sfârşitul lui mai 1967, mă vizită la birou Ionel Avramescu, fiul preotului de la „Schitul Maicilor” şi nu rn-am putut abţine să-i spun cele relatate mie de Codin Mironescu, anume că preotul Avramescu se face vinovat de adulter şi că a căzut în păcat greu şi de neiertat...

De la această veste tristă, piciorul meu n-a mai păşit în acea biserică...

Într-una din zile, ieşirăm împreună în Cişmigiul apropiat şi, ca de obicei, luându-mă de braţ îmi povestea plimbându-ne.

Astfel îmi povesti, pe scurt, modul cum s-a desfăşurat procesul penal al său, în faţa tribunalului militar, compus de un complet de 5 gradaţi ai aşa-zisului „tribunal”, care urma să dea sentinţa de condamnare pentru infracţiunea de „uneltire în contra ordinii sociale” de care se făcea vinovat grupul „Rugului aprins” şi în primul rând Codin Mironescu şi Sandu Tudor, îndrumătorii şi organizatorii grupului.

După terminarea procedurii obişnuite a completului de judecată, preşedintele tribunalului îi dădu cuvântul de apărare lui Codin.

Acesta se adresă militarilor din faţă, aproximativ cu aceste cuvinte: „Am ajuns să fiu judecat de voi - 5 români botezaţi - şi părtaşi la credinţa noastră sfântă în Acela care singurul dintre semenii noştri a îndrăznit să rostească despre sine cuvintele: Eu sunt Calea, Viaţa şi Adevărul. Voi şi sistemul politic bazat pe minciună, alteraţi sufleteşte de întunericul ateismului şi materialismului, îndrăzniţi, botezaţi fiind, să ne judecaţi pe noi pentru «uneltire împotriva siguranţei statului», un grup de dreptcredincioşi, botezaţi cu acelaşi botez în Domnul nostru Iisus Hristos ca şi voi, făcându-vă părtaşi ai învăţăturei diabolice, a urei faţă de fraţii voştri întru botezul lui Hristos de care v-aţi învrednicit. Cum să judecaţi voi, nişte rătăciţi de la Calea lui Hristos, Viaţa în Hristos şi Adevărul lui Hristos, pe un vrednic urmaş al Sfinţilor Apostoli ca părintele profesor Dumitru Stăniloaie, poetul creştin Vasile Voiculescu, fraţii în Hristos Sandu Tudor până şi fiul meu Şerban, încă aflător pe băncile liceului şi alţii? Acum aţi primit ordinul nelegiuit să ne condamnaţi la ani grei de ocnă!

Noi ne rugăm pentru Voi ca Sfântul Arhidiacon Ştefan: «Doamne nu le socoti lor păcatul acesta»!“

Alexandru Codin Mironescu, martir al Neamului, fu condamnat la 20 de ani muncă silnică!

(Octavian Ştefănescu - Alexandru Mironescu. Centenarul nașterii 1903-2003, ediție îngrijită de Ileanea Mironescu, Editura Enciclopedică, București, 2003, pp. 145-148)

Comments   
  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#1 Ionuț » 21-01-2016 19:32

Ce frumos!

Ionuț

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii