vezi galerie foto (25 foto)
Pr. Arsenie Boca
"Nu poţi deveni om mare până nu te socoteşti că ai murit, până nu te obişnuieşti să socoteşti moartea ta ca ceva ce a fost, nu ca ceva ce urmează să fie."
  • 29 Septembrie 1910
  • Vața de Sus, Hunedoara
  • ieromonah
  • 2 ani
  • Ocnele Mari, Canal, Râmnicul Vâlcea, Braşov, Timişoara, Jilava, Oradea
  • 28 Noiembrie 1989
  • Mănăstirea Prislop
    • Mărturii din Țara Făgărașului despre Părintele Arsenie Boca
    • Biserica de la Drăgănescu - „Capela Sixtină“ a ortodoxiei românești
    • Cărarea Împărăției
    • Cuvinte vii
    • Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca
    • Noi mărturii despre Părintele Arsenie Boca
    • Părintele Arsenie "Omul îmbrăcat în haină de in şi îngerul cu cădelniţa de aur"
    • Părintele Arsenie Boca în atenția poliției politice din România
    • Părintele Arsenie Boca - un om mai presus de oameni. Mărturii
    • Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității. Opis de documente. Sâmbăta de Sus 1943-1949, Vol. I
    • Și cărțile au fost deschise. Părintele Arsenie Boca - o biografie -
    • Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității. Anchetele, Canalul și persecuția. Opis de documente, Vol. II
    • Părintele Arsenie Boca la mănăstirea Prislop în epoca torționarilor comuniști 1948-1959
    • Altfel despre Părintele Arsenie Boca
    • Părintele Arsenie Boca în arhivele securității. Alungarea din monahism, calomniile şi filajul. Bucureşti - Drăgănescu - Sinaia (1960-1989), Vol. III

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

Declarație

 

Subsemnatul, Ieromonah Arsenie Boca, de la mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus-Făgăraș, declar următoarele:

Întrebare: ”Când v-ați înscris în mișcarea legionară?”

Răspuns: În mișcarea legionară n-am fost înscris niciodată.

Î: ”Cine va înscris?”

R: Neînscriindu-mă, nu m-a înscris nimeni.

Î: ”Dac-ați fost simpatizant?”

R: Neutru și independent de orice politică.

Î: ”Ce legionari ați cunoscut?”

R: Fiind la București, pentru studii, între 1933-1938, am văzut pe căpitanul Codreanu, dar n-am vorbit cu el niciodată. Cunosc pe Pătrașcu, dar pe el numai datorită faptului că a venit la mănăstire să se spovedească. A fost de vreo două ori la mărturisire în 1947. A mai fost și în 1948, dar, locuind în apropiere, a fost simplu trecător. Legături politice cu el n-am avut, decât cele strict preoțești. Au mai trecut pe la mănăstire și alți foști legionari, atât [de] prin comunele învecinate țărani, cât și de mai departe, dar n-am avut discuții politice ci numai duhovnicești. Ba mai mult, aflându-le starea politică le-am dat insistent sfatul de a se astâmpăra și de a renunța la pistol, la răzbunare și alte păcate. I-am făcut să înțeleagă că stăpânirile se orânduiesc de sus, iar ce de jos nu au decât să le primească.

Mai cunosc pe avocatul Mateiaș din Făgăraș; a venit de vreo 3-4 ori. Ultima dată a venit acum la ”Vinerea Izvorului”, 7 mai 1948.

Mai cunosc pe ierodiaconul [Cristofor] Dancu, care, pe vremea când studiam la București, aparținea de mănăstirea Cernica. Pe Victor Dobrin din Arpaș, pe Gheorghe Apostol, care ne-a lucrat ceva tâmplărie și l-am primit provizoriu ca să-l vedem dacă poate fi primit definitiv. Ori el era fugar.

Î: ”Ce rol și unde ați fost în intervalele 6 septembrie 1940 - 25 ianuarie 1941?”

R: Eram întors din Sfântul Munte, Grecia, călugărit la Paști, 1940 la mănăstirea Brâncoveanu cu slujba de ierodiacon, unde am stat în continuare.

Î: ”Deci ați avut un rol în timpul rebeliunii?”

R: Nici un rol.

Î: ”Ce legături ați avut cu legionarii de la data de 1941-1948?”

R: Singurele legături ce le-am avut cu legionarii au fost cele spirituale, care sunt firești între preot și credincioși. Iar între noi preoții (pr. Gh. Malene și pr. Uria), cele normale de colegi.

Î: ”Cu ce conducători ai mișcării legionare ați avut legături?”

R: Singur cu Pătrașcu, legături duhovnicești, cum am spus; de asemenea, am cunoscut ca prieten și pe av. [Virgil] Mateiaș.

Î: ”Cine conduce mișcarea legionară din regiune?”

R: Nu am nici o cunoștință precisă. Știu că Pătrașcu este din Sâmbăta și probabil el ar putea fi.

Î: ”Cu ce sume ați cotizat pentru mișcare și când?”

R: N-am cotizat și nu mi s-a cerut.

Î: ”Ce ziare sau broșuri clandestine ați primit în anii de urmă?”

R: N-am primit politice, dar sectare mi s-au trimis broșuri mici tipărite la București, de la adventiști.

Î: ”Unde și în ce țări ați umblat și ce români ați cunoscut în țările în care ați umblat?”

R: N-am călătorit decât în Grecia, la Sfântul Munte, unde n-am întâlnit decât călugări de toate neamurile, iar printre ei și românii: Părintele Teodosie Domnaru, Păr. Antipa Dinescu, Gherontie și alții. În afară de aceștia, am fost pe la legația română din Tesalonic. La Atena n-am fost. Călătoria a fost în 1939-1940. M-am reîntors în țară la 8 iunie 1940.

Î: ”Dacă intenționați să vă ascundeți în munți sau nu?”

R: De a mă ascunde în munți n-am nici un gând; dar de a mă retrage la o chilie, pentru care am învoirea stăpânirii, asta aș avea de gând.

Aceasta-mi este declarația pe care o dau și o semnez, Ierom. Arsenie

7 iunie 1948


ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, f. 114-115.

(Extras din ”Părintele Arsenie Boca în atenția poliției politice din România” de George Enache și Adrian Nicolae Petcu, pag, 95-96)

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii

Login cititori