În dormitor1 am auzit, însă, și biografii care îmi sporeau încrederea că omul a fost creat după chipul și asemănarea Tatălui Ceresc. Voi începe cu aceea a tânărului preot Aurel Lazarov: ”Terminând teologia, m-am căsătorit și apoi, fiind hirotonisit am fost trimis preot-paroh într-un mic sat de pe lângă Isaccea. Oamenii fiind săraci, adeseori făceam foame împreună cu tânăra mea soție. Dar, într-o zi, ea mi-a spus: "Dragă părinte, vom avea un copil și vom avea obligația să-l hrănim. Fă, te rog, o cerere să te mute la o parohie mai acătării".
Am făcut cererea și mi-a fost aprobată. Era în ajunul Crăciunului și mă frământam cum să-i anunț pe enoriași că îi voi părăsi. Dar mi-au luat-o înainte. Mă trezesc la poartă cu o delegație care îmi ține următorul speach: "Părinte, știind că nu ai de-ale gurii, am pus mână de la mână și ți-am adus șapte oi, să fie ale dumitale, să te poți hrăni cu soția și copilul pe care îl va naște, dar nu ne părăsi".
Am rămas la parohia mea săracă. Acolo s-a născut băiețelul nostru, pe care l-am botezat Zefir. Și tot acolo am fost arestat”.
Părintele nu știa atunci că nu-i va mai revedea nici pe scumpul lui Zefir, nici pe iubita lui soție. [...]
Nu am întâlnit încă un miner care să perforeze o galerie de înaintare cu atâta precizie ca părintele Lazarov. Cred că are geometria înnăscută în sângele lui. Din 12 găuri obținute o înaintare de un metru și cu un profil perfect.
(Nicolae Goga - Triunghiul morții. Amintiri din Baia-Sprie 1950-1952, Ed. Marineasa, Timișoara, 1995, pp. 41, 70)
1. Acțiunea se petrece în lagărul de muncă forțată de la Baia Sprie.
