Meniu biografic

vezi galerie foto (3 foto)
Marcel Cazacu
"Să știți, am rezistat pentru că am crezut, în primul rând, în Dumnezeu. Această credință a fost puternică și m-a ajutat atât în detenție, cât și ulterior"
  • 18 Aprilie 1930
  • Rădăuți, Suceava
  • elev
  • 12 ani
  • Suceava, Jilava, Târgșorul Nou, Peninsula (Valea Neagră), Poarta Albă, Gherla, Răchitoasa, Noua Culme, Periprava
  • 22 Noiembrie 2001
  • Cimitirul Rusu Șirianu, Timișoara

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

Marcel Cazacu s-a născut în data de 18 aprilie 1930 în oraşul Rădăuţi, ca fiu al Artemiziei şi al lui Gheorghe Cazacu. Tatăl său era un înflăcărat patriot, care alerga după Iancu Flondor să-i asculte cuvântul. Acesta, pe un cal alb, cutreiera satele Bucovinei alături de ceilalţi unionişti, propagând ideea unirii Bucovinei cu patria mamă. În această atmosferă de respect pentru tradiţii, credinţă în Dumnezeu şi iubire de neam se dezvoltă Marcel, care intră în viaţa şcolară la Liceul Eudoxiu Hurmuzachi din Rădăuţi, fiind unul din elementele strălucite ale acestei şcoli. În vara lui 1940, odată cu ocuparea abuzivă a Basarabiei şi a nordului Bucovinei de către Armata Roşie, care ajunsese la câţiva kilometri de Rădăuţi, familia librarului Gheorghe Cazacu pleacă în pribegie trecând munţii şi oprindu-se la Alba-Iulia.

Bună ziua, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, vă urează în miez de mai Lăcrămioara Varga, la o noua ediție a emisiunii ”Noi înșine”.

Ce anotimp ar fi mai potrivit decât primăvara târzie, cu copacii proaspeți, cu verdele lor lucitor, cu salcâmii și castanii înfloriți? Ce decor ar fi mai îmbietor pentru o proustiană călătorie în căutarea tinereții pierdute? Știm prea bine că ea, tinerețea, nu ține atât de viața biologică sau de numărul aniversărilor, ci de viața sufletulu. Cum aceasta din urmă se măsoară cu eternitatea, iată, dragi muritori, având șansa tinereții veșnice pe pământ. Dar cât de mult știm să prețuim această șansă? Vă invit, dragi ascultători, să ne însoțiți în această imaginară călătorie, de numai o oră, pe invitatul meu și pe mine.

Arestat la 28 mai 1948, de pe băncile liceului la care frecventam penultima clasă, în cele mai masive valuri de arestări politice, împreună cu alți șapte colegi de clasă , după luni de anchetă în interiorul penitenciarului Suceava, în martie 1949 am fost condamnat la 8 (opt) ani de muncă silnică și la 10 (zece) ani degradare civică pentru „crimă de uneltire contra ordinei sociale”, art. 209, alin. 3.

Pe 23 ianuarie 1957, am părăsit închisoarea pentru a merge în domiciliul obligatoriu la Răchitoasa din Bărăgan. [...]

Ne-a găzduit Ion Vorovenciu, economist, de loc din Rucăr-Muscel, acolo fiind şi amicul meu Alfred Cureliuc.

După ce m-am trezit dintr-un somn adânc, însoţit de Alfred am plecat să-l cunosc pe Marcel Cazacu. Originar din Rădăuţi, Marcel avea doar cu un an mai puţin decât mine, era un tânăr frumos, inteligent, chiar timid şi de o seriozitate cu mult peste vârsta pe care o avea. În seara aceea, mi-am dat seama că este un om cu totul deosebit. Mai târziu, aveam să aflu că şi el - ca şi mine, de altfel - a avut sentimentul că ne-am fi cunoscut într-o altă lume, într-o altă viaţă, pe alte tărâmuri...

Acela care m-a cucerit de la prima vedere și mi s-a lipit de suflet pentru toată viața a fost Marcel Cazacu. Un tânăr frumos, cu ochii mari, pătrunzători și scăpărători la mânie, dar care exprimau totuși bunătate și mărinimie sufletească.

Dumnezeu a fost darnic cu el, înzestrându-l cu frumoase calități și cu o voință de rară dârzenie în fața asupritorilor și torționarilor.

În ziua de Crăciun1, la deşteptare, 15 tineri am ră­mas surprinşi văzând că Moş Crăciun ne vizitase noap­tea şi ne pusese un pachet cu bunătăţi la cap. Am găsit şi halva, despre care uitasem şi cum arată. Moş Crăciun era Marcel Cazacu, din Rădăuţi, un elev foarte tânăr, inteligent şi de un altruism fără egal. Copilul se îmbol­năvise de inimă la Canal şi nu avea alt ţel decât desă­vârşirea morală.

Cu puţin timp înainte de Crăciun, primise un pa­chet de la familie. Deşi pachetele se primeau foarte rar, Marcel Cazacu şi-a împărţit tot pachetul.

(Remus Radina - Testamentul din morgă)


1. Acțiunea se petrece la spitalul lagărului Poarta Albă, în anul 1953.

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii