vezi galerie foto (5 foto)
Teodor M. Popescu
"Virtuţile creştine sunt semnul nostru, semnul sufletesc al creştinismului în lumea aceasta. Prin ele se cunoaşte şi se adevereşte credinţa noastră, care este ea însăşi o virtute, virtute de temelie şi de început a vieţii noastre creştine."
  • 09 Iunie 1893
  • Boteni, Dâmbovița
  • profesor
  • 4 ani
  • Jilava, Aiud
  • 04 Aprilie 1973
  • București, Cimitirul Sfânta Vineri
    • Un martir al Crucii. Viața și scrierile lui Teodor M. Popescu

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

Învinuit Popescu Teodor, născut la 9 iunie 1893 în com. Conteşti, raionul Titu, fiul lui Marin şi Safta, profesor, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Trotuş, nr. 84.

18 martie 1959, Localitatea Bucureşti. Interogatoriul a început la ora 9 şi [?][6] min. S-a terminat la ora [?] şi [?] min.

Întrebare: Arată activitatea criminală pe care ai desfăşurat-o împotriva mişcării revoluţionare?

Răspuns: Activitatea anticomunistă eu am desfăşurat cu mulţi ani în urmă[1], însă încep să o materializez pe la începutul anului 1934 cu ocazia unei conferinţe pe care am ţinut-o în sala Dalles, despre "Misiunea creştină a statului", în care printre alte probleme legate de importanța şi rolul religiei în stat, închei conferinţa cu un avertisment dat asupra politicii comuniste din U.R.S.S., care ar fi putut influenţa şi România, după părerea mea, în mod negativ. Am precizat că în U.R.S.S. creştinismul ar fi combătut cu cea mai mare înverşunare de comunişti, ceea ce va trebui să dea de gândit statului să lupte împotriva acestei influenţe comuniste din răsărit.

Întrebare: Cine ţi-a indicat această temă a conferinţei menţionate?

Răspuns: Secţia culturală a Patriarhiei a organizat un ciclu de conferinţe care interesa biserica, tema însă am ales-o eu şi am dezvoltat-o după concepţiile mele despre rolul bisericii în stat şi concepţii anticomuniste.

Întrebare: În ce a fost publicată această conferinţă?

Răspuns: Am arătat mai sus că în acel an a fost un ciclu de asemenea conferinţe. Toate aceste conferinţe, inclusiv conferinţa mea, au fost publicate într-un volum, al cărui titlu nu mi-l mai amintesc, volum tipărit de Patriarhie şi răspândit la toate bisericile din ţară[2].

Întrebare: În afară de această conferinţă pe care ai ţinut-o, în care printre alte probleme ai tratat şi aspecte îndreptate împotriva mişcării revoluţionare, ce alte asemenea lucrări ai mai scris?

Răspuns: Nu-mi amintesc precis dar cred că în 1940, la deschiderea cursurilor Facultăţii de Teologie, am ţinut o lecţie despre ”Ce reprezintă azi Biserica Ortodoxă”. În această lecţie, pe lângă faptul că scot în evidenţă suferinţele Bisericii Ortodoxe de pe urma stărilor istorice prin care a trecut, fiind stăpânită de popoare necreştine, am legat această suferinţă a Bisericii Creştine şi de politica comunistă dusă în Uniunea Sovietică despre care, potrivit concepţiilor mele antirevoluţionare, am calomniat politica Uniunii Sovietice despre care am arătat că ar fi persecutat religia ortodoxă şi că în stratul sovietic nu ar fi admisă. Şi această lecţie a fost publicată în revista Biserica Ortodoxă Romana care apărea atunci. Tot în această revistă am mai publicat un articol anticomunist intitulat ”Anticreştinismul comunist”. În acest articol am ponegrit şi calomniat politica statului sovietic spunând că preoţii ortodocşi ar fi fost schingiuiţi de comunişti în sensul că unii preoţi ar fi fost înecaţi, li s-ar fi scos ochii, li s-ar fi tăiat nasul şi urechile şi i-ar fi plimbat pe străzi astfel cu câte o placă la gât. De altfel, întreg acest articol este legat exclusiv de politica comuniştilor cu privire la religie, pe care am căutat să o defăimez. În continuarea acestui articol, am scris şi articolul intitulat ”De la Nero la Stalin” [...].

Întrebare: În ce perioadă de timp ai scris şi publicat aceste două articole?

Răspuns: Articolul ”Anticreştinismul comunist” l-am scris şi publicat în revista ”Biserica Ortodoxă Română” în perioada 1941-1942, iar articolul ”De la Nero la Stalin” l-am publicat în aceeaşi perioadă în revista ”Gândirea” condusă de Nichifor Crainic.

Întrebare: În ce scop ai scris şi publicat d-ta aceste articole anticomuniste?

Răspuns: Aceste articole le-am scris şi publicat pentru că începusem războiul împotriva U.R.S.S. şi voiam să cunoască cititorii cele ce credeam noi de pe poziţia noastră anticomunistă, despre cele ce s-ar petrece în Uniunea Sovietică.

După ce am citit prezentul proces verbal cuvânt cu cuvânt şi am constatat că corespunde cu cele declarate îl susţin şi semnez. şş/T. M. Popescu.

Anchetator penal de securitate Cpt. şş/Teodoru Ion

(AMJDIM, fond Penal, dosar 39238, vol. 1, f. 11-12v - Document editat de Adrian Nicolae Petcu și publicat în revista Puncte Cardinale, anul XVI, nr. 4/184 din aprilie 2006)


[1] La piciorul paginii este scris de către profesorul Popescu însuși, într-un stil influențat de tortura fizica din timpul anchetei: ”P. S. Activitatea anticomunistă începe din anul 1934; idei anticomuniste am avut și mai inainte. T. M. Popescu”. (n.a.)

[2] Tot la piciorul paginii, în același stil, este scris: ”P. S. Volumul cu conferințele tipărite de Patriarhie cred că a fost trimis bisericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, nu în toată țara. T. M. Popescu” (n.a)

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii