Meniu biografic

Vasile Turtureanu
"Nu sunt vrednic să-I mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat suferinţa. Pentru mine temniţa a fost cristelniţa de aur în care am primit, în bună parte, botezul dragostei de Dumnezeu şi de neam."
  • 17 Octombrie 1922
  • 22 ani
  • Suceava, Aiud, Baia Sprie
  • 26 Decembrie 2011
  • Suceava

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

În subteran, după accidentul mortal al părintelui Codilă, s-au mai întâmplat și alte accidente, mai puțin tragice. Voi consemna cele ce îmi apar în minte, întâmplate în sectorul 12 vest, de care răspundeam în fața biroului tehnic. [...]

Mă aflam, în martie 1951, în abataj la o depărtare de circa un kilometru față de galeria de acces. Filonul avea aici o grosime de numai un metru și jumătate, cu o concentrație slabă. Fusese repartizată o echipă de rulaj având ca perforator pe Vasile Turtureanu din Suceava. Era un tânăr înalt, frumos, prietenos, cu o ținută impecabilă, arestat din 1941.

În timpul când se afla la izolare1, Vasile Turtureanu a fost ținutuit la pat de dureri abdominale violente. Făcuse o criză de apendicită. A doua zi a ieșit la raport:

- Domnule director, așa cum poate ați fost informat, eu sunt bolnav graf de o inflamație acută a apendicelui. Vă rog să mă trimiteți la un spital penitenciar să fiu operat.

- Turtureanu! Totul este simplu! Accepți reeducarea? Te operăm! N-o accepți? Nu te operăm!

Printre cei strânși în jurul meu era și un tip foarte înalt și pleșuv, deși nu părea să fie prea în vârstă. Avea o față zâmbitoare și ochi blânzi și buni. Nu avea vestonul de zeghe pe el, ci o bundiță dintr-o urmă de cojoc și sub bundiță purta un pulovăr care se vedea că fusese lucrat din resturi deșirate din alte obiecte de îmbrăcăminte împletite și despre care am aflat mai târziu că avea aceeași istorie cu a pulovărului primit de mine de la Anagnostu, doar că al meu avea alt model și era confecționat în două culori, provenite de la două pulovere vechi, deșirate, pe când la cel pe care îl purta noul meu coleg, contribuiseră cu siguranță mai multe pulovere.

Sunt doi tineri cu o atitudine deosebit de dârză și bătăioasă: Valeriu Turtureanu și Traian Anderca. Cei doi tineri fac parte din categoria lui Ghiță Brahonschi: mereu în luptă deschisă cu temnicerii. Au suferit și ei prigoane prelungite din această cauză, dar au un calm și un curaj, în continuare, neschimbate. Cunoscandu-i pe cei doi, încă mai am presentimentul că vom fi duși, noi, cei patru, la Zarca. În acest caz, ce formație ideală de celulă am fi la Zarca!

(Pr. Liviu Brânzaș - Raza din catacombă)

M-a impresionat foarte mult Vasile Turtureanu de la Suceava, care a făcut 22 de ani de închisoare. A fost, tot aşa, condamnat la închisoare 19 ani pentru apartenenţa la Frăţiile de cruce legionare. M-a impresionat transformarea acestui om. A fost de o intransigenţă extraordinară. A fost ca o stâncă, 22 de ani de închisoare. N-a făcut niciun fel de compromis.

De asemenea, merită evocată figura - devenită legendă a Aiudului - studentului Valeriu Turtureanu, pe care colonelul Crăciun l-a izolat, pentru atitudinea sa demnă și dârză, pe un ger năprasnic, într-o celulă special amenajată în acest scop, cu intenția vădită de a-l extermina. Și dacă totuși a supraviețuit, aceasta s-a datorat numai unui adevarat miracol.

(Demostene Andronescu - Reeducarea de la Aiud. Peisaj lăuntric. Memorii și versuri din închisoare, Editura Christiana, București, 2009, p. 155)

Nu sunt vrednic să-I mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat suferinţa. Pentru mine temniţa a fost cristelniţa de aur în care am primit, în bună parte, botezul dragostei de Dumnezeu şi de neam. Acolo, în acele cumplite încercări, L-am cunoscut pe Dumnezeu şi am simţit intervenţia Lui. Când nu mai era nici o posibilitate umană de a scăpa, El parcă îmi punea mâna pe cap şi mă muta de aici dincolo. Am această mare bucurie: Dumnezeu mi-a ajutat şi nu am făcut nici un compromis.

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii